Fructul de goji

 

  Despre fructul de goji se vorbeşte de peste 2000 de ani, din timpul dinastiei Tang. Medicina Tradiţională Chinezească il recomnada în boli cronice ale ficatului, rinichiului, în diabet zaharat, în hipertensiune, în echilibrul Yin-Yang, etc.

Fructul de goji, avand un continut bogat si variat de elemente ce actioneza benefic la diverse niveluri ale organismului uman, prin consum constant, duce implicit la cresterea longevitatii.

 

 

Compoziţia fructelor Goji uscate ( la 100g )
 

Element	Valoare	Pondere in norma zilnica
Energie	349 kcal	17,00%
Proteine	12,1 g	24,00%
Carbohidrati	57,82 g	60,00%
Grasimi	0,73 g	1,00%
Fibre	7,78 g	43,00%

 

 

Ce conţin mai exact aceaste fructe?

1. Optsprezece aminoacizi ce formează un bloc de proteine. Opt dintre acestia sunt substanţe necesare vieţii ce nu pot fi sintetizate de organismul uman, precum izoleucină şi triptofan.

Izoleucina este un aminoacid esential ce nu poate fi sintetizat de organismul uman si de aceea trebuie obtinut din alte surse ( alimente, suplimente alimentare ). Acest aminoacid este recunoscut ca fiind foarte important in recuperarea fizica dupa antrenamente intense si pentru cresterea rezistentei organismului la efort prelungit. Izoleucina este un izomer al leucinei si face parte din grupul de aminoacizi cu lanturi ramificate. Cei trei aminoacizi ai grupului ( izoleucina, leucina si valina ) reprezinta aproximativ 70% din masa proteinelor si de aceea sunt foarte valorosi pentru organism. Izoleucina participa la sinteza hemoglobinei, regleaza nivelul de glucoza din sange, grabeste recuperarea organismului dupa operatii sau rani si are efect anabolic.

Pentru multe organisme (inclusiv oamenii), triptofanul este un aminoacid esențial. Nu poate fi sintetizat de către organism, și, prin urmare, trebuie să facă parte din dieta noastră. Triptofanul acționează în biosinteza proteinelor. În plus, una din funcțiile triptofanului este ca un precursor biochimic pentru următorii compuși:

- Serotonina (un neurotransmitator), sintetizat prin triptofan hidroxilaza – cu rol deosebit in mentinerea sub control a starilor de depresie si anxietate.

- Niacina ( vitamina B3 ) are o legatura directa cu starea de spirit si dispozitia, caci hormonii echilibrului psihic depind de actiunea acestei vitamine. In consecinta, urmarile deficitului de niacina sunt depresiile, anxietatea si lipsa de incredere in fortele proprii. Nici o alta vitamina si nici o alta substanta nutritiva implicata in metabolism nu patrunde atat de profund in zona limitrofa dintre trup si suflet. In aceasta consta unicitatea fascinanta a acestei vitamine.

Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru:
respiratia celulara, energia celulara, metabolismul carbohidratilor, lipidelor si proteinelor, metabolismul cerebral, starea de spirit, somn, activitatea inimii, controlul colesterolului, muschi, tesutul conjunctiv, functionarea tubului digestiv.

- Auxina ( un phytohormon cu rol deosebit in crestere si dezvoltre celulara )

2. Douazecisiunu de minerale, dintre care:

Fier, zinc, cupru, fosfor, calciu, seleniu, inclusiv germaniul, un element chimic foarte rar găsit în mâncare.

- Calciu, 100 g de fructe conţin cc 10% din doza zilnică recomandată
- Potasiu, 100 g de fructe conţin 1,132 mg = 24% DZR.
- Iod, 100 g de fructe conţin 9 mg = 100% DZR
- Zinc, 100 g de fructe conţin 2 mg = 18% DZR
- Seleniu, 100 g de fructe conţine 50 micrograme = 91% DZR
- Fier, 100 g fructe conţine 11 mg = 100% DZR

 

3. Zeaxantină, filazina si luteina ( de la 25 mg/100g la 200mg/100g - valoarea mare face din fructele goji, una dinte cele mai bogate plante în zeaxantină )

Zeaxantina si luteina sunt substante depozitate in ochi si actioneaza ca anti oxidanti, neutalizand actiunea radicalilor liberi care produc degenerarea la nivel celular. Expunerea excesiva la radiatia UV solara este una cauzele majore de formare a radicalilor liberi, asadar expunerea directa si pe perioade lungi la soare si la solare este nerecomandata. De fapt, aceaste substante actioneaza ca niste ochelari de soare naturali pentru ca ajuta fizic la filtrarea luminii albastre nocive si blocheaza actiunea ei nociva asupra retinei. Dupa 56 de ani, sanatatea ochilor poate fi mentinuta prin nutritie sanatoasa, mentinerea organismului la greutate normala, evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool. Antioxidanti puternici, cum ar fi betacarotenul luteina si zeaxantina sunt principalele substante care mentin sanatatea ochilor in aceasta perioada.

4. Beta caroten ( 7 mg/100g - mai mult decât în morcovi )

Beta caroten-ul ( provitamina A ) ajunge in organism prin aport alimentar si este transformat de ficat in Vitamina A, in functie de necesitati. Vitamina A contribuie la profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere, creste rezistenta organismului fata de infectiile cailor respiratorii si este un factor important in mentinerea sanatatii pielii, a parului, danturii si gingiilor. De asemenea, participa si la biosinteza imuno-globulinelor ( anticorpilor ), stimuleaza activitatea sistemului imunitar, previne si amelioreaza depigmentarile cauzate de bolile ficatului sau de batranete. Beta-carotenul protejeaza mucoasa nazala, bucala, faringiana, laringiana, traheala si pulmonara, fiind un adjuvant eficient in tratamentul infectiilor respiratorii, enfizemului pulmonar si hiper-tiroidismului. Accelereaza dezvoltarea fizica si creste rezistenta sistemului osos. Beta Carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si a decesului prin stop cardiac. Rezultatele unor cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiace si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic alimente cu Beta Caroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceaste alimente.

5. Vitamina C ( de la 29 mg/100g = 32% DZR la 148 mg/100g = 163% DZR - în funcţie de specie - de 400 de ori mai multă vitamină C decât în portocale ). Vitamina C prezinta o importanta capitala pentru organism. Principalele ei proprietati sunt :

a) intervine in fenomenele de oxidoreducere, fiind cel mai puternic antioxidant

b) este antiinfectioasa, tonifianta, antitoxica;

c) participa la asimilarea de catre organism a fierului;

d) previne si vindeca scorbutul;

e) mareste rezistenta vaselor sanguine ;

f) contribuie la formarea globulelor rosii, a dintilor si oaselor;

g) are rol de reglare a nivelului glicemiei si al colesterolului, de distrugere a toxinelor acumulate in organism;

h) intervine in buna functionare a tesuturilor, precum si a diferitelor organe;

i) participa la transformarile chimice ale proteinelor, lipidelor si glucidelor, la formarea substantelor intercelulare ;

j) diminueaza perioadele de convalescenta;

k) este eficienta in reducerea ritmului de opacjfiere a cristalinului (indeosebi la persoanele varstnice);

l) intarzie aparitia cataractei si-i reduce gravitatea cu cca 50%;

m) impiedica depunerea grasimilor la nivelul ficatului asigura functionarea normala a celulei hepatice;

n) intervine in metabolismul carotenilor ;

o) protejeaza acidul folic ;

p) are actiune antialergica ;

r) ca laxativ natural;

s) scade incidenta aparitiei de cheaguri in vasele sanguine;

t) mareste gradul de absorbtie a fierului organic;

u) reduce efectele unui numar mare de alergeni;

v) asigura coeziunea celulelor proteice, marind astfel durata vietii.

6. Vitaminele B1, B2, B6, B12 şi vitamina E

- Vitamina B1 supranumita si “vitamina bunei dispozitii” sau “vitamina performantei intelectuale”, (tiamina) este indispensabila sanatatii fizice si psihice, avand efecte benefice asupra sistemului nervos, dar si la nivelul muschilor si chiar al inimii.

- Vitamina B2 - riboflavina,( 100 g fructe conţine 13 mg = 100% DZR ) are un rol important in metabolismul proteinelor, grasimilor, dar cu precadere al glucidelor (scade glicemia), in cresterea si respiratia celulelor, ca si in procesul normal al vederii. De asemenea, ea asigura un bun tonus muscular si actioneaza favorabil asupra pielii, a mucoaselor si intestinelor, intervine in fenomenele de oxidoreducere de la nivelul celulelor, influenteaza cresterea si reproducerea, precum si sinteza hemoglobinei.

- Vitamina B6 are un rol important in formarea hemoglobinei, in metabolismul aminoacizilor, proteinelor, glucidelor si lipidelor (indeosebi al acizilor grasi esentiali), fiind si stimulent muscular; are influenta benefica asupra pielii, precum si in procesul de crestere. De asemenea, piridoxina intervine in mod esential in : buna functionare a sistemului nervos, a maduvei osoase ; producerea de globule rosii si de anticorpi; controlarea echilibrului sodiului si al potasiului, al sistemului muscular si osos; metabolismul colesterolului. impiedicand depunerea acestuia pe peretii interiori ai arterelor (ateroscleroza); crestere si reproducere.

- Vitamina B12 are urmatoarele functii:
a. Joaca un rol decisiv in buna functionare a sistemului nervos, ajutand la formarea tecii de mielina ce inveleste fibrele nervoase, esentiale pentru transmiterea de impulsuri nervoase in tot corpul. Datorita acestei functii, vitamina B12 constituie un aliat pretios in mentinerea acuitatii simtului tactil si auditiv, in perceptia durerii, in echilibru, ca si pentru sporirea capacitatii de invatare, impiedicarea pierderilor de memorie si pastrarea aplombului mental;
b. Participa la procesul de reinnoire celulara, la sinteza AND-ului, a fierului, a vitaminei C, a acidului pantotenic, folic si la sinteza vitaminei B15;
c. Intervine in procesul de maturizare a globulelor rosii, inlaturand astfel oboseala si anemia.
d. Participa activ la metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor;
e. Contribuie la functionarea normala a celulelor, in special a celor din maduva osoasa;
f. Are rol benefic asupra tractului gastrointestinal,
g. Are un rol important si in protejarea celulelor hepatice, datorita proprietatii ei de a impiedica depunerea grasimilor in ficat.

- Vitamina E (tocoferolul). Din componenta vitaminei E fac parte 8 tocoferoii, toti avand aceleasi actiuni fiziologice, mai activ si mai eficace fiind insa alfatocoferolul, in functie de care, de altfel, se si stabileste necesarul in vitamina E si, in mod normal, si continutul diferitelor alimente in aceasta valoroasa trofina. Fiind puternic antioxidant, tocoferolul are un rol important in protejarea vitaminei A, a carotenilor si a uleiurilor vegetale. De asemenea, vitamina E intervine favorabil in reproducere, in asigurarea functionarii normale a glandelor sexuale si a celor endocrine, inlesneste depozitarea glicogenului in ficat si in muschi, inclusiv in muschiul cardiac. Tocoferolul are urmatoarele proprietati:

a. intervine in metabolismul grasimilor, al calciului si al fosforului, ca si in sinteza proteinelor;

b. limiteaza producerea de colesterol;

c. controleaza eliminarea apei din organism;

d. previne imbatranirea celulelor;

e. intareste si protejeaza inima si arterele impotriva insta larii aterosclerozei;

f. fortifica musculatura si tesutul conjunctiv, ca si functia sexuala si capacitatile mintale;

g. actioneaza pozitiv asupra circulatiei sanguine periferice si a regenerarii pielii;

h. are efect diuretic si hipotensiv;

i. ajuta la preintampinarea producerii avorturilor;

j. scade riscul instalarii ischemiilor cardiace;

k. atenueaza ritmul procesului de imbatranire;

l. este eficient in diabetul zaharat, arsuri si rani greu vindecabile, atrofie testiculara, ovariana si uterina, impotenta, sterilitate feminina si masculina;

m. amelioreaza ritmul de dezvoltare a organelor genitale la pubertate;

n. intervine in caz de menstruatii dureroase, tulburari de menopauza, tulburari de crestere la copii, in miocardite, angina pectorala si insuficienta cardiaca, ateroscleroza (cu exceptia hipotensivilor), putand atenua chiar si simptomele afectiunilor deja instalate ;

o. are rol benefic in tratarea eczemelor, acneei, psoriazisului, miopiei evolutive, a opacifierii cristalinului si cataractei, ca si in boala Parkinson etc.

 

7. Opt polizaharide şi sase monozaharide. Polizaharidele sunt constituentul major din aceste fructe, reprezentând peste 33% din fruct. Printre lanturile lungi si scurte de zahar amintim : D-rhamnoza, D-xyloza, D-arabinoza, D-fucoza, D-glucoza, D-galactoza . Circa 36% din zaharurile pe care le conţin fructele goji cultivate de om (nu cele sălbatice) sunt polizaharide cu catenă lungă.
D-fucoza este un polizaharid ce scade nivelul LDL – cholesterol, normalizeaza glicemia, are actiune antiinflamatorie, antibacteriana si antivirala – deoarece impiedica cuplarea acestor microorganisme la celulele organismului uman – etapa esentiala in declansarea unei infectii (mai ales pe virusul herpetic, citomegalic, HIV, Candida, Neisseria, E. coli, Helicobacter pylori). Moleculele de fucoza din compozi-tia sa inhiba invazia celulelor tumorale in alte organe (metastazele) deoarece blocheaza atasarea acestor celule pe organul respectiv. Actiunea antitumorala pe cancerul primar este insa modesta. Fucoza actioneaza si ca imuno-modulator si antiinflamator – stimuland raspunsul imun umoral si celular, procesul de fagocitoza al agentilor patogeni de catre macrofage si inhiband sau chiar blocand procesele inflamatorii. Are si actiune antialergica.

D- xyloza este un monozaharid cu rol esenţial în procesul de respiraţie sau în alte reacţii de oxidare, fiind unul din principalele furnizoare de energie.

8. Beta-sitosterolul (un antiinflamator recunoscut)

- Atenueaza simptomele hipertrofiei de prostata.

- Reduce nivelul colesterolului plasmatic.

- Scade nicturia.

 

9. Alte elemente cum ar fi: acidul linoleic (un acid gras esenţial), diferite seschiterpenoide cu efecte anti-îmbătrânire (ciperonă, solavetivonă), betaina care vindecă ficatul (0,1%)

10. Stimulente pentru corpul uman pentru producerea de HGH8. Pe măsură ce îmbătrânim, organismul nostru produce o cantitate din ce în ce mai mică de Hormon al Creşterii Umane (HGH8). Oamenii de ştiinţă au stabilit că există o conexiune între reducerea producţiei de HGH şi simptomele îmbătrânirii.
Fructele goji sunt singurul aliment cunoscut care stimulează corpul uman să producă în mod natural o cantitate mai mare de HGH. De aceea, ele pot fi considerate probabil cel mai bun superaliment din lume cu proprietăţi anti-îmbătrânire ( citat din binecunoscutul guru al alimentaţiei vii Conferentiarul David Wolfe ).

 

 

O sinteză a efectelor demonstrate ştiinţific a fost publicată în anul 1992, în Jurnalul Universitaţii de Medicină din Beijing.

 

Ea pune în evidenţă multiplele roluri benefice ale fructelor Goji asupra organismului uman:

- Au un efect energizant, ușor constatabil.
- Imbunătățesc acuitatea vizuală prin componentele beta-caroten, luteina și zeaxantină ( Zeaxantina joacă un rol cheie în protejarea retinei. Aceasta reduce riscul pierderii vederii și degradării țesutului, apărute persoanelor cu vârsta peste 65 de ani )
- Au un puternic efect antiinflamator ( recomandate în artrită, psoriazis ).
- Au efect anticonstipant.
- Intăresc sistemul imunitar datorită polizaharidelor conținute. Polizaharidele normalizează presiunea sangvină, reduc nivelul de colesterol, acționând ca și antiinflamator. Aceste zaharuri pot inhiba creșterea tumorilor.
- Imbunătățesc circulația sangvină.
- Incetinesc procesul de îmbătrânire prin cantitățile mari de antioxidanți conținute (fructele Goji ocupă primul loc în ierarhia alimentelor ca și concentrație de antioxidanți ).
- Antocianozidele sunt antioxidanţi puternici care contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei capilare, la îmbunătăţirea structurii colagenului, acţionează împotriva inflamaţiilor, conferă imunitate bacteriană şi virală şi adaptarea sistemului imunitar şi reglarea regimului cardiovascular.
- Conţin fitonutrienţi ( numite polizaharide şi gliconutrienţi ) care inhibă peroxidarea lipidelor.
- Cresc nivelul de SOD ( superoxid dismutaza ), care este un antioxidant care distruge radicalii liberi.
- Conţin componente bogate în glutation, printre cei mai eficace antioxidanţi, care ajută celulele corpului uman să funcţioneze optim. Glutationul este peptida care conţine aminoacizii glicina, acid glutamic şi cisteina. Glutationul previne îmbătrânirea precoce, prin efectul său de atenuare a toxinelor care invadează corpul. Nivelul de glutation scade odată cu înaintarea în vârstă, ducând la apariţia bolilor. Aceşti nutrienţi ajută la formarea ţesutului muscular, regenerarea ADN-ului şi contribuie semnificativ la starea noastră generală de bine.

 

Modalităţi de consumare

Fructele Goji pot fi consumate sub formă de fructe uscate, fructe proaspete, ingredient în salate, supe, ceai, ingredient în prăjituri, ciocolate, îngheţate, sucuri de fructe Goji, vin de fructe Goji, lichior de fructe Goji.
Inainte cu 30 min de a lua micul dejun, consumati un pumn de fructe goji ( 25 g ). Fructele fiind uscate necesita o mastecatie lenta, constienta, mecanism prin care vom simti savoarea si aroma specifica.